Rubla, satul cu un om și-o casă

Din Rubla, satul de deportați din Bărăgan unde a avut domiciliu obligatoriu și Corneliu Coposu, nu a mai rămas decât o singură gospodărie, locuită de un singur om. Constantin Ciolac se luptă, la cei aproape 70 de ani ai săi, de unul singur cu pustiul din jurul său.

Deportarea în Bărăgan a populației din zona de frontieră cu Iugoslavia, declanșată în luna iunie a anului 1951, a fost o măsură atât de controversată și lipsită de omenie, încât după moartea promotorului acestei represiuni, dictatorul sovietic Iosif Stalin, regimul comunist de la București a căutat să șteargă orice urmă a atrocităților la care și-a supus cetățenii, la ordinul Moscovei.

O dovadă vie, încă, la aproape 70 de ani de la încetarea oficială a deportărilor, continuă să vorbească lumii despre adevărata față a regimului comunist.

10.00

Nota: 10.00/10 din 4 voturi

Alte filme interesante

Cea mai periculoasă graniță a Europei

2025
9.5

Filmul explorează una dintre cele mai puțin înțelese și, totodată, cele mai letale frontiere ale lumii moderne.

Iran: Viața de zi cu zi în Republica Islamică

2009
8.79

Un documentar revelator despre Iran: oameni, tradiții, modernitate și povești care nu apar în știrile internaționale.

Pecetea discreţiei asumate: Serviciul de Informații Externe

2003
10

Filmul explorează istoria SIE, abordând și momente delicate, precum defectarea lui Pacepa sau acțiunile împotriva disidenților.

Hoții români din Marea Britanie

2024
9.88

Filmul urmărește o bandă de hoți români care au vizat metodic peste 50 de magazine, furând produse în valoare de 120.000 de lire sterline.

  • Gabriela spune:

    Aveam cred 9 ani cand eram cu mama intr-o statie CFR si ne uitam l atrenurile cu deportati din Banat. Parintii mei refugiati din Basarabia se stabilisera undeva tot in Baragan intr-un sat sarac unde oamenii erau incaltati cu opinci , cipici sau mergeau cu picioarele goale. Noi ne stabiliseram intr-o casuta mica acoperita cu stuf si atunci cand ploua in casa apa curgea de sus ca de la dus pe toata suprafata interiara iar noi ne refugiam intr-un colt ca sa ne ferim. Am vizitat cu mama zona din Baragan unde fusesera depusi deportatii care la inceput si-au construit doar niste colibe. S-a intamplat ca printre deportati sa fie si niste cunoscuti de ai mamei asa ca am fost si in urmatorii ani sa-i vizitam si in acest fel am fost martori al transformarii acelui loc. Il invidiez pe cel ce a ramas acolo singur in mijlocul naturii departe de lumea dezlantuita. La vara cand o sa ajung in Buc. o sa ma duc in mod special sa vizitez locul si pe acel supravietuitor.

    Multumesc mult pentru acest documentar

    • Dan Popa spune:

      Un documentar care m-a miscat emotional. Am o varsta a carei tinerete a interactionat cu odiosul flagel comunist; de aceea ma inclin in fata D-lui Ciolac.

  • >