Copiii subteranelor este un film documentar despre viețile de coșmar ale copiilor străzii care trăiau în subteranul metroului din București. Documentarul a fost nominalizat la Oscar și a câștigat mai multe premii la festivalurile de film internaționale.
Spre meritul lor, producătorii documentarului au evitat pe cât posibil comentariile și muzica de fundal, reducând astfel efectul de manipulare emoțională a audienței. Imaginile cu aurolacul inhalat, bătăile zilnice și înfometarea îndelungată au rămas emblematice.
Lipsa de reacție a cameramanilor în fața băiatului care se automutilează cu un ciob de sticlă și când o fată de 12 ani este bătută în grup este tulburătoare. Produs în 2001, Copiii subteranelor conține și unele secvențe despre unde anume erau tinerii la momentul filmărilor, însă cei familiarizați cu Bucureștiul vor recunoaște ușor locurile.
Documentarul nu creează o dramă falsă cu eroi și personaje negative, nu condamnă și nu arată cu degetul către părinți sau societate, ci lasă spectatorul să decidă cine poartă vina pentru destinele ratate ale acestor copii orfani.
incredibil….
groaznic
si totusi exista .
nu este nimic regizat
toata stima
din pacate asta e realitatea. romania de dupa ’89 nu a facut aproape nimic pentru copiii care vin din famili sarace si dezorganizate. saracia atrage dupa ea alcolul ,abuzul, si in final ajung pe strada in anturaje din care inainte da as-i seama de lumea din jurul lor de multe ori e prea tarziu pentru as se integra inapoi in societate fara ajutor.
faini si parintii faina si constiinta sociala…romanii is niste salbatici si merita sa traiasca ca niste salbatici
de acum incolo promit ca o sa ma multumesc cu ceea ce am !
documentar de nota 10+.
Si ….. politicienii vor voturi fara angajament fata de EI.
All cue !
Asa, regizorii au fost nominalizati la Oscar, au primit premii. Cu ce s-au ales copiii din filmari? Probabil ca au primit ceva de au acceptat sa fie filmati, nu vreau sa zic deocamdata nimic. As vrea totusi sa ma asigur ca regizorii nu s-au folosit de problemele lor. Ce sa zic, e clar, lumea parea sa-i ajute, dar doar „respectand reguli”, asta e problema. Nu zic ca nu sunt anumite legi normale care trebuie respectate, dar problema e societatea, cu toti doctorii si preotii aia, care in schimbul unui pat cald doreau sa le cumpere sufletul copiilor. S-a vazut clar ca viata lor in strada e grea. Totusi o prefera celei din societate. Ce deducem de aicea? Ca e o problema, nu atat, cred eu, in capul copiilor, cat in chiar sanul societatii in care traim, care este „normala”. Sunt cativa care au monopolizat paturile calde si mancarea, si damneaza pe toti cei care nu se supun, ii priveaza de minimul necesar. Si toti ceilalti fac treaba murdara a acestora. Si uite asa copiii astia frumosi ajung sa traiasca ce traiesc. Cine o ierte astfel de pacate?
peste tot e suferinta ,daca esti sarac suferi,bogat fiind in Connecticut minti criminale impusca copii nevinovati
eu as vrea ca parintii lor sa moara in chinuri
Democratia este de vina. Parintii nu pot fi acuzati daca raportam zona in care locuiesc (fara industrie si locuri de munca) care ne-au fost furate de ticalosii care au dat lovitura de stat din 1989. Ganditi-va logic. Cine este vinovat ca societatea a ajuns asa???………. (politicienii, patronii, fotbalistii milionari, bancherii si indiferenta oamenilor) si mai ales regizorii care au profitat de pe urma dramei lor. Democratia e cea mai proasta forma de guvernamant…………
…dincolo de toate …mesajul este : „iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti”
Nu trebuie sa judecam sau sa invinuim pe nimeni, ci sa ne gandim ce am facut sau ce am putea face noi pentru ei sau pentru cei aflati in situatii dramatice. E necesara o schimbarea de mentalitate, pe care greu o putem accepta, in conditiile unei societati caracterizate, in cea mai mare parte, de ura, invidie, rautate fata de semenul sau. Insa, nimic nu e imposibil…”iubeste neconditionat!”
O lectie de viata pentru toata lumea.