Bordelurile românești de odinioară

Distribuie acest documentar

VN:F [1.9.22_1171]
Nota 7.0/10 (111 voturi)

Descrierea filmului

Bordelurile românești de odinioară este un scurt film documentar despre istoria prostituției din România, practicată legal în perioada interbelică. Între cele două războaie mondiale, în România, prostituția se practica legal, în stabilimente înregistrate la poliție. „Regulamentul pentru privegherea prostituției” legifera această activitate. Legea stabilea, printre aletele, că numai femeile puteau fi patroane de bordel.

Fetele care lucrau pentru patroană erau obligate să-i plătească o taxă, în funcție de numărul de clienți. Visau să strângă o avere, însă numai câteva aveau noroc și se căsătoreau cu vreun client. Fetele erau obligate să poarte un carnețel, unde erau trecute vizitele medicale și numărul clienților. Pe baza acestei condicuțe se stabilea impozitul fiecăreia. În localurile știute de cunoscători, de cum se lăsa seara, începea distracția…

Bordelurile românești de odinioară funcționau legal

În 1927, erau înregistrate în România peste 12.500 de prostituate. În „Regulamentul pentru privegherea prostituției” se arăta că fetele trebuiau înscrise în registre speciale, din oficiu sau în urma unei cereri formale. Ele primeau apoi un carnet de sănătate. Privegherea se exercita de către Prefectura Poliției, cu ajutorul unui serviciu sanitar special, compus din medici și sanitari speciali.

În primele decenii ale secolului XX, prostituatele din România câștigau, în medie, 7.500 de lei pe lună. Doar 10% dintre ele strângeau peste 10.000 de lei. Cele care își făceau meseria acasă nu câștigau mai mult de 5.000 pe lună. Asta, în timp ce un muncitor câștiga, în medie, 2.000 de lei, un avocat, 6.000, un medic, 9.000, iar un ministru, 54.000 de lei. Fiind o afacere bănoasă, astfel de localuri se înființau în toate marile orașe.

Mai multe documentare interesante

Arad, dragostea mea

Realizat de Titus Muntean în anul 2000, filmul documentar Arad, dragostea mea este un omagiu pe care cunoscutul regizor român îl aduce orașului său natal. Născut la Arad, Titus Muntean...
VN:F [1.9.22_1171]
10.0

Ultima prescură. Paștele la români

Ultima prescură este un film documentar antropologic filmat aproape integral într-un cătun al satului Bălnaca-Groşi, comuna Şuncuiuş, județul Bihor. Personajul central este Nana Veronică, o bătrână octogenară. Ea viețuiește de...
VN:F [1.9.22_1171]
9.3

București, unde ești?

După 23 de ani de la Revoluție, oamenii se întorc în stradă, recucerind spațiul public. Vlad Petri le urmărește poveștile pentru o perioadă de un an, de la primele zile...
VN:F [1.9.22_1171]
6.7

Dinastia PSD – Culisele deciziilor care ne-au afectat pe toți

A trecut un sfert de secol de la înființarea celui mai mare şi mai puternic partid din România postdecembristă. Emanat din entuziasmul Revoluției române și din structurile regimului Ceaușescu, s-a...
VN:F [1.9.22_1171]
8.8

Adevăruri despre trecut: Accidente și corupție la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Mortul e de vină

Astăzi, avem uneori percepția că România perioadei socialiste ar fi fost un stat al muncii, ordonat și disciplinat. Șantierele Canalului Dunăre-Marea Neagră, cea mai grandioasă construcție românească, ne descoperă multe...
VN:F [1.9.22_1171]
10.0
  • Elena Iurașco spune:

    Prostitutia- industrie nationala in Romania si pana azi

    VA:F [1.9.22_1171]
     Aprecieri: 0 (0 voturi)
  • nicolae pisel spune:

    Curva, tarfa sau gospodina …..depinde de barbat ce alege !

    VA:F [1.9.22_1171]
     Aprecieri: 0 (0 voturi)
  • >