Adevăruri despre trecut: Accidente și corupție la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Mortul e de vină

Astăzi, avem uneori percepția că România perioadei socialiste ar fi fost un stat al muncii, ordonat și disciplinat. Șantierele Canalului Dunăre-Marea Neagră, cea mai grandioasă construcție românească, ne descoperă multe întâmplări uluitoare și tragice, care dovedesc exact contrariul.

Canalul Dunăre-Marea Neagră a produs între anii 1975 şi 1987 peste 1.400 de accidente mortale. Nu trecea nici măcar o zi fără victime umane! Cazurile au fost trecute sub tăcere, viețile oamenilor contând prea puțin pentru regim. Pe lângă cadavre, Canalul Dunăre-Marea Neagră ascunde multe alte întâmplări tragice.

Munca la Canal presupunea excavarea şi transportul unor cantități imense de pământ şi piatră. Uneori chiar sistemul de plată determina risipa si hoția. Mare parte din motorină era aruncată pe câmp sau în valea Carasului. Însă, pentru a corespunde consumului de combustibil, şi cantitatea de pământ excavată trebuia umflată corespunzător. Toți cei implicați aveau de câştigat.

Nerespectarea normelor de protecție a muncii, alcoolismul, furturile de combustibil, raportările false de producție, toate asigurau unor categorii de muncitori venituri substanțiale, din care o bună parte ajungea la șefi şi la supraveghetori. Fiecare își lua partea și toţi tăceau în cor ca să nu-l supere pe „Tovarășul”.

Dar furturile nu erau marea problemă a Canalului, ci mai degrabă o tradiție. Principala problemă era una tragică: accidentele mortale de muncă. Văduve, orfani, părinți îndoliați, familii lovite cumplit, de care nu-i păsa nimănui. Nici „tovarășilor”, nici „organelor”.

În anul 1988, după inaugurarea ambelor brațe ale Canalului, un important șef cu protecția muncii aproxima la 1400-1500 numărul de lucrători morți în accidente de muncă. Civili și militari. O medie de aproape zece pe lună. Unii oameni se tem și astăzi să fie filmați când vorbesc despre aceste lucruri. (Sursa)

9.80

Nota: 9.80/10 din 5 voturi

Filme similare

>