Epidemia de coronavirus a început pe 12 decembrie 2019 în centrul orașului Wuhan, din provincia chineză Hubei, atunci când a apărut un grup de persoane cu pneumonie de cauză necunoscută. Evenimentul a fost legat în principal de proprietarii de tarabe care lucrau la piața de pește Huanan, care vindeau și alte animale vii, găini, fazani, lilieci, marmote, șerpi veninoși, căprioare, precum și organe de iepuri și alte animale sălbatice.
Ipoteza imediată a fost că acesta a fost un nou coronavirus dintr-o sursă animală. Ulterior, oamenii de știință chinezi au izolat un nou coronavirus, denumit 2019-nCoV, care s-a dovedit similar cu secvența genelor SARS-CoV în proporție de 70%. Virusul prezintă dovezi de transmitere de la persoană la persoană, iar rata de transmitere (rata infecției) pare să fi escaladat cote alarmante la jumătatea lunii ianuarie 2020, după ce oamenii au dezvoltat pneumonie fără să aibă o cauză clară și pentru care vaccinurile sau tratamentele existente nu au fost eficiente.
Perioada de incubație (intervalul de la expunere până la apariția simptomelor) este de aproximativ două săptămâni, simptomele includ febră, tuse, dificultăți de respirație – și poate fi fatală. Coronavirusurile circulă în principal printre animale, dar se știe că evoluează și infectează oamenii ca în cazurile de sindrom respirator acut sever (SARS) și sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) împreună cu alte patru coronavirusuri care provoacă simptome respiratorii ușoare similare cu răcelile obișnuite. S-a demonstrat că toate coronavirusurile infectate la oameni se răspândesc de la om la om…
