Țara Moților – O istorie nescrisă

Distribuie acest documentar

VN:F [1.9.22_1171]
Nota 7.1/10 (27 voturi)

Te-ar putea interesa

Descrierea filmului

Acest film documentar propune o teorie controversată și care a stârnit reacții viulente la momentul lansării sale: locuitorii Țării Moților ar fi, de fapt, urmași ai khazarilor, evrei rămași pe aceste meleaguri din estul Europei. Iată însă ce știm despre moți de la istoricul Ion Rusu Abrudeanu: „Moţii sau Ţopii sunt urmaşii direcţi ai Dacilor şi ai coloniilor romane, aduse de împăratul Traian în urma ocupărei Daciei în anul 105 după Christos, în scopul de a o coloniza şi de a putea munci şi exploata cu braţele lor minele de aur din fosta ţară a lui Decebal. Numirea de Moţi vine de la chica antică, moţul de păr, pe care îl purtau bărbaţii şi care era un obicei dac, uzitat până în a doua jumătate a secolului trecut în Țara Moţilor.

Personal am văzut în copilăria mea, acum 50 de ani, încă destui Moţi bătrâni cu părul adunat în chică, de obiceiu în partea dreaptă a capului, lângă ureche. Dealtfel şi denumirea de Ţopi derivă dela cuvântul german Zopf, care pe româneşte însemnează chică şi cum funcţionarii nemţi de pe vremuri, cari dispreţuiau pe Moţi, îi numeau Zopfiger Walach (Valach cu chică), s-a perpetuat astfel porecla de Ţop.

Mai de mult Moţii purtau peste tot numele de Ţopi după teritoriul pe care îl locuiau – dintre Murăş şi muntele Bihariei – şi care se numea Terra Tzopus. În fruntea acestui teritoriu, adică ţinutul Munţilor Apuseni ai Transilvaniei, se afla un voevod român, care numai pe la începutul veacului XV şi-a pierdut neatârnarea faţă de regii Ungariei. Ultimul voevod amintit de istorie a fost Iacob.

Voevodul Ţopilor îşi avea reşedinta în Abrud, unde şi azi se află o biserică veche din timpurile acelea, acum proprietate a papistaşilor. Însăşi clădirea şi stilul acestei biserici dovedesc vechimea ei, căci zidurile cuprind multe pietre vechi cu figuri din timpul Romanilor, iar pictura din lăuntru cu sfinţi româneşti şi scriere slavonă confirmă că a fost pe vremuri biserică românească.

Este văruita cu alb, însă sub stratul alb se pot distinge şi azi cei 12 apostoli în jurul altarului, sub a căror figuri merge de jur împrejur un brâu tricolor. Cu ocazia diferitelor reparaţiuni ale acestei biserici, catolicii au încercat să şteargă cu totul figurile sfinţilor româneşti, dar n-au reuşit pe deaîntregul şi atunci s-au mulţumit s-a spoiască din nou cu var.
Denumirea de Ţopi o întâlnim şi în descrierea Ardealului, făcută de împăratul bizantin Constantin Porfirogenitul (anul 912-959), care în veacul X le zicea Tzopon.

Este cu desăvârşire fals că denumirea de Ţop ar fi o formă onomatopeică, slavă sau ungurească, provenită din faptul ca Moţul, neştiind să danseze, ţopăe „ca un urs”, sau că aceşti locuitori fiind înfundaţi cu casele lor resfirate pe văi şi în munţi, sunt consideraţi de cei dela şes drept grosolani şi neciopliţi.” (Extras din studiul istoric al lui Ion Rusu Abrudeanu, Moții, calvarul unui popor eroic, dar nedreptățit)

Mai multe documentare

Joseph Mengele – Îngerul morții

Pe 6 iunie 1985, anchetatorii din Brazilia au exhumat corpul unui bărbat mort de șase ani. Numele scris pe placa funerară era Wolfgang Gerhard, dar anchetatorii aveau o altă opinie....
VN:F [1.9.22_1171]
7.0

42 de planuri de asasinare a lui Hitler

Documente recent desecretizate și experimente contemporane ne oferă o privire detaliată asupra numeroaselor tentative de asasinare a unuia dintre cei mai temuți și dispretuiți dictatori ai secolului XX. Pe măsură...
VN:F [1.9.22_1171]
7.4

Epoca lui Carol I

Ideea unui prinț străin pe tronul românesc a apărut în epoca luptei pentru emanciparea națională „având, în primul rând, sensul unei tendințe de consolidare a existenței politice a Principatelor române''....
VN:F [1.9.22_1171]
8.1

Moștenirea dacilor, pe apa sâmbetei

Chiar dacă sunt protejate prin lege, cetăţile dacilor din Munţii Orăştie, vestigii de o valoare excepţională, incluse în patrimoniul mondial al UNESCO, sunt angrenate într-un proces de distrugere iremediabilă, consecinţă...
VN:F [1.9.22_1171]
7.5

Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de o sută de ani

Dezvăluirile din acest documentar pun ȋntr-o lumină nouă cea mai controversată problemă a istoriei românești recente. Subiect tabu pentru români multă vreme, ȋn perioada comunistă dar şi după 1989, documentarul reia...
VN:F [1.9.22_1171]
8.7
  • Frumoasa poveste, surprinzatoare descriere a Cetatii Motilor. Amintiri vechi am depanat privind minunatul film.
    Va multumeste o turdeanca.

    VA:F [1.9.22_1171]
     Aprecieri: 0 (0 voturi)
  • Catalin

    Ce as fi vrut sa ma insor si eu cu o ‘moatza’..as parasi rapid Bucurestiul!

    VA:F [1.9.22_1171]
     Aprecieri: 0 (0 voturi)
    • Fcrazzi

      eu ma gindesc sa ma intorc la Cimpeni de unde ma trag, ca am fost plecat de prea multa vreme de pe tinuturile cele frumoase si bogate in istorie

      VA:F [1.9.22_1171]
       Aprecieri: 0 (0 voturi)
  • Danymarinka

    mai exista cintatori in tulnic si in comuna AVRAM IANCU jud ALBA

    VA:F [1.9.22_1171]
     Aprecieri: 0 (0 voturi)
  • Hvintila

    motii din APUSENI sunt urmasii dacilor si ai rimanilor adusi aici pentru a lucra la minele de aur din APUSENI….f , interesant

    VA:F [1.9.22_1171]
     Aprecieri: 0 (0 voturi)
  • Fcrazzi

    Ma bucur foarte tare ca cineva sa ocupat si a dezvaluit istoria Motilor , si eu sint un Motz si sint mindru de locul din care ma trag, , de la Cimpeni/ linga Cimpeni

    VA:F [1.9.22_1171]
     Aprecieri: 0 (0 voturi)
    • Horia Abrudanu

      Cred ca nu esti MOT, esti Moritz! Asta-i istoria Motilor? Kasari? Bravo tie. Vezi sa nu te altoiasca bunicu-to! Ca sohan n-o sa priceapa cum o facut el, motul, un evreu!!!

      VA:F [1.9.22_1171]
       Aprecieri: 0 (0 voturi)
  • Fcrazzi

    Mie dor d Cimpeni si muntii nostri-Apuseni

    VA:F [1.9.22_1171]
     Aprecieri: 0 (0 voturi)
  • Cucubau

    eu ma gandesc k ar fi mai bine oamenii sa vada cine is acum in prezent si sa deschida ochii bine ce si cu cine fac, altfel mai sant cantatori din tulnice s prin alte parti din eu…http://www.youtube.com/watch?v=Z_tfWYvp7HA&feature=related 🙂

    VA:F [1.9.22_1171]
     Aprecieri: 0 (0 voturi)
  • Cristina

    Tara motilor – o istorie nescrisa, ne arata ce a ramas in urma revolutiei lui Horea de acum 230 ani :natura salbatica pentru turismul rural al anilor 2010. In anul 2210 ce fel de turism vom face la 220 ani de la faimoasa revolutie din 1989 ?

    VA:F [1.9.22_1171]
     Aprecieri: 0 (0 voturi)
    • Closca

      Turism pe urmele… „stramosilor evrei ai romanilor”, n-ai vazut? Cam asa ar vrea astia! Ca, uite cum au descoperit ei, brusc, tara „promisa”! Norocul este ca si-n 2210, pamanturile astea vor fi locuite totde romani!!!

      VA:F [1.9.22_1171]
       Aprecieri: 0 (0 voturi)
  • Horia

    Extraordinar de frumoase locuri, minunati romani! Asa au ramas de pe vremea razboaielor daco-romane. Cat priveste teoria originii lor kasare, este pe cat de fantezista, pe atat de lipsita de argumente. Pacat de-atata stradanie vana! Ati auzit vreun descendent al vreunei populatii evreiesti sa vorbeasca despre acestia desemnandu-i cu termenul de „jidovi”?!? Ce prostii! Lasati motii sa fie ceea ce ei stiu ca sunt si simt ca sunt. Nu le mai cautati voi stramosi pe-aiurea. Mai bine v-ati ocupa cu ceea ce va pricepeti, cu ce-ati invatat si-ati muncii in bransa pentru care sunteti platiti!

    VA:F [1.9.22_1171]
     Aprecieri: 0 (0 voturi)
  • Crisan

    O teorie cretina. Noaptea mintii! Va bateti joc de originile unor oameni atat de onesti si frumosi sufleteste! Chiar nu mai aveati pe unde sa faceti magarii??? Ati navalit acum si peste moti? Poate se-apuca motii sa va arate originea! Pe-a voastra, alogeni nenorociti. Cautati-va jidanii prin alte parti ale planetei!

    VA:F [1.9.22_1171]
     Aprecieri: 0 (0 voturi)