Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan

Distribuie acest documentar

VN:F [1.9.22_1171]
Nota 6.6/10 (60 voturi)

Te-ar putea interesa

Descrierea filmului

Execuţia prin tragere pe roată s-a desfăşurat după un ritual dinainte stabilit. Mai întâi a fost executat Cloşca, a primit 20 de lovituri, în timp ce Horea asista în picioare. A urmat Horea, căruia i-au dat patru lovituri prin care i-au zdrobit picioarele, apoi călăul, un ţigan pe nume Grancea Racokzi din Alba Iulia, i-a zdrobit pieptul şi după alte 8-9 lovituri şi-a dat sufletul. Crişan se spânzurase în închisoare. Organele interne ale celor trei au fost îngropate pe Dealul Furcilor, iar corpurile le-au fost tăiate în patru părţi şi puse în ţeapă în cele mai importante localităţi din comitatele Alba şi Hunedoara pentru intimidarea populației din Transilvania.

*

Sub gorun, în anul 1784, Horea i-a chemat la luptă pe moţii adunaţi, îndemnându-i la răscoală. În apropierea gorunului lui Horea (aflat în cimitirul satului), la circa 30 metri mai la nord, este îngropat Avram Iancu (decedat la 13 septembrie 1872). Pentru a fi protejat de distrugerea prin uscare şi putrefacţie, în anul 1924 a fost legat cu cercuri de oţel şi cimentat în interior. Pentru a permite dezvoltarea coroanei, trunchiul arborelui a fost retezat la înălţimea de 9 metri, de unde s-a dezvoltat o creangă laterală. Coroana gorunului a fost doborâtă la puternica furtună care s-a abătut asupra regiunii în iulie 2005.

*

În decursul timpului, în semn de recunoştinţă pentru eroii moţilor şi ai neamului românesc, au mai plantat goruni în Cimitirul Eroilor de la Ţebea conducători ai naţiunii cum ar fi Regele Ferdinand I şi Regina Maria. În anul 1966, prezent la Ţebea, Nicolae Ceauşescu a dorit să planteze şi el un gorun la căpătâiul mormântului lui Avram Iancu, dar acesta nu a prins rădăcini.

Ca să nu se afle acest lucru, lucrătorii silvici au plantat în mare secret un alt puiet, care a avut aceeaşi soartă şi abia al treilea puiet s-a prins în pământ. Acest puiet a avut o soartă tragică, el fiind smuls din pământ, dus în faţa fostului Consiliu Popular, tăiat şi dat pe foc în decembrie 1989 de către localnicii revoltaţi din Brad, oraş situat la mai puţin de 10 kilometri de Ţebea.

În septembrie 2005, preşedintele Traian Băsescu a plantat un puiet de gorun la aproximativ 5 metri de sarcofagul de ciment care proteja vechiul gorun al lui Horea şi la 15 metri de locul în care este înmormântat Avram Iancu. (Sursa)

Mai multe documentare

Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de o sută de ani

Dezvăluirile din acest documentar pun ȋntr-o lumină nouă cea mai controversată problemă a istoriei românești recente. Subiect tabu pentru români multă vreme, ȋn perioada comunistă dar şi după 1989, documentarul reia...
VN:F [1.9.22_1171]
8.8

Vânătorii de securiști

Un film documentar despre problematica investigării crimelor comunismului în România. Cercetări pentru identificarea locurilor de înhumare şi apoi deshumarea rămășitelor pamântești ale celor uciși fără judecată de securitate sau miliție...
VN:F [1.9.22_1171]
9.3

STASI: Poporul sub control

Asemenea Securităţii din România comunistă, STASI a fost un aparat de represiune-mamut folosit pentru a ţine în frâu populaţia Republicii Democrate Germane şi pentru a-i menţine la putere pe liderii...
VN:F [1.9.22_1171]
7.9

Apocalipsa după Stalin

Filmul Apocalipsa după Stalin a fost realizat pe baza unei colecții uimitoare de imagini de arhivă cu Leon Troțki, Vladimir Lenin, Iosif Stalin și cu aproape fiecare personaj important din...
VN:F [1.9.22_1171]
9.1

Atacul de la Berna

Realizat de Lucia Hossu Longin, filmul documentar Atacul de la Berna relatează un episod dramatic din lupta de rezistenţă anticomunistă. Zilele de 14, 16 și 16 februarie 1955 au ţinut Europa...
VN:F [1.9.22_1171]
8.9
  • Pingback: MAI BINE ODATĂ SĂ VEZI, DECÂT DE 10 ORI SĂ AUZI ! FILME DOCUMENTARE | Secretele istoriei cu Alexandru Moraru()

  • cine canta melodia de la inceput si sfarsit ?

    VA:F [1.9.22_1171]
     Aprecieri: 0 (0 voturi)
  • Pingback: 110 carti SI 1000 DE FILME DOCUMENTARE « Cugir, amintiri din viitor()

  • Pingback: Documentare | ideidincorcodus()

  • tralala

    Interesant dacä in aceeasi perioadä täranii din Moldova +Valahia nu fäceau cele 4 zile de clacä (datoria iobagilor). Deci täranii din Moldova +Valahia fäceau clacä ptr. nobili „romäni” si in orice caz nemaghiari si negermani.

    VA:F [1.9.22_1171]
     Aprecieri: 0 (0 voturi)
  • Adi Wsp

    cum sa le arate cineva strainilor cine au fost astia 3 ? le da un film antic , na bre , sa vezi din romania , rusinos si scarbos in acelasi timp , film inca alb-negru despre noi

    VA:F [1.9.22_1171]
     Aprecieri: 0 (0 voturi)
  • Al. Dragan

    Nu se aminteste un lucru important, cine anume, pentru cativa galbeni,(Majestatea Sa oferea pentru Horea viu 2.000 floreni si 1.000 pentru Horea mort) la tradat pe Horea !Doi gornici de padure,Trif Stefan si Maties Nutiu, cu dezlegare de la Protopopul Adamovici din Abrud, care devenise un fel de aghiotant al colonelului Kray, cel care conducea cautarile lui Horea,si impreuna cu alti 5 tradatori, (Neag Dumitru, Maties Ion, Maties Gheorghe,Neag Iacob si Nicula Gheorghe)avand binecuvantarea Bisericii, i-a prins si predat !
    Adevarul, descoperit in arhive, si prezentat pe larg si foarte bine documentat, in lucrarea „Horea Rex Daciae” autor, I.D.Musat,(editura Dacia Cluj Napoca, 1985) care in 3 volume face un fel de jurnal de rascoala.

    VA:F [1.9.22_1171]
     Aprecieri: 0 (0 voturi)
  • Pingback: O BIBLIOTECĂ FANTASTICĂ | COLECŢIA MOŞTENIRE()