Teleenciclopedia – Istoria Indiei

Cămin al civilizației hinduse a văii, centrul a importante drumuri comerciale și vaste imperii, India a jucat un rol major în istoria umanității. Brahmanismul, Hinduismul, Sikhismul, Budismul și Jainismul își au originea în India, în timp ce Islamismul și Creștinismul se bucură de o bogată tradiție aici. Colonizată ca parte a Imperiului Britanic în secolul XIX, India și-a câștigat independența în 1947 ca națiune unificată după o un efort susținut depus în această direcție.

Atât populația țării, cât și flora și fauna, aspectul geografic și sistemul climatic sunt printre cele mai diversificate din întreaga lume. De asemenea India este țara de origine a piperului. Acesta este un film documentar despre istoria Indiei, unul dintre cele mai fascinante ținuturi din toate timpurile.

Asoka, unificatorul Indiei

În secolul 3 i.C, cea mai mare parte din Asia meridională a fost unită sub dominatia imperiului maur al suveranului Chandragupta Maurya. Acest vast imperiu, primul care a unificat aproape întregul subcontinent, a înflorit sub domnia imperatorului Aśoka, una dintre figurile cele mai proeminente din istoria antică a Indiei. Această vasta unificare a fost continuată doar după multe secole de la căderea imperiului maur, de un alt mare imperiu, Imperiul Gupta, în sec. 3 i.C, într-o perioadă definită ca „vârsta de aur a Indiei Antice”.

După căderea imperiului Gupta, regii care au urmat au sprijinit formarea unor noi dinastii, mai ales în partea meridională unde au luat naștere noi imperii, dintre care cele mai importante au fost cele ale dinastiilor Chalukya, Rashtrakuta, Hoysala, Pallava, Pandya, si Chola. În epoca marilor imperii din antichitate, știința, ingineria, arta, literatura, astronomia și filozofia au înflorit sub conducerea diferitilor regi și împărați. (Sursa)

Vizionare online Teleenciclopedia – Istoria Indiei

Click aici pentru a viziona documentarul integral

Distribuie acest documentar

VN:F [1.9.22_1171]
Nota 7.3/10 (40 voturi)

Mai multe documentare interesante

Arme, viruși și oțel

La 15 noiembrie 1532, 168 de conchistadori spanioli soseau în orașul sfânt Cajamarca, în inima Imperiului Incaș, în Peru. Sunt extenuați cu toții, depășiți numeric și speriați - în fața...
VN:F [1.9.22_1171]
7.1

Mumiile călugărilor Capucini

Mii și mii de mumii, chiar în inima Europei. Călugări, medici, soldați și chiar copii. Deși sunt morți de secole, au supraviețuit procesului firesc de descompunere în catacombele bisericilor din...
VN:F [1.9.22_1171]
8.3

Povestea cartofului

Cartoful este, fără îndoială, una din cele mai consumate legume din lume. Originar din America, a devenit un aliment extrem de popular, din Europa până în Asia şi Australia. Puţini...
VN:F [1.9.22_1171]
7.4

Bătălia de la Stalingrad – Atacul

Nicio bătălie din cel de-al Doilea Război Mondial nu a lăsat o impresie atât de traumatică asupra germanilor precum înfrângerea categorică suferită pe malurile Volgăi, în iarna anilor 1942-1943. Bătălia...
VN:F [1.9.22_1171]
10.0

Cum trăiau românii din Delta Dunării în anii ’60

„Cum trăiau românii din Delta Dunării în anii '60“ este un colaj format din două filme documentare distincte, de arhivă, cu o valoare cinematografică deosebită. Primul documentar, „Stuf - 1966”,...
VN:F [1.9.22_1171]
9.2
  • kultur shok spune:

    India,o tara plina de mistere o tara a contrastelor o tara plina de culori vizuale si mentale si spirituale rusine celor care ii catalogheaza tigani imputiti nu fiti rasisti ,dk te duci la Paris si maninci homar esti in centrul atentiei citeva zile dk vrei s-a cistigi intelepciune si iubire pt tot restul vietii du-te in India

    VA:F [1.9.22_1171]
     Aprecieri: 0 (0 voturi)
    • Alex spune:

      Ai avut vreodata experiente cu aceste creaturi infecte de tot iei apărarea?!?

      VA:F [1.9.22_1171]
       Aprecieri: 0 (0 voturi)
    • Alin spune:

      Hahaha…!

      VA:F [1.9.22_1171]
       Aprecieri: 0 (0 voturi)
  • vio spune:

    Nu trebuie sa fim ipocriti si sa ne consideram superiori doar pt k traim iluzia k suntem mai civilizati

    VA:F [1.9.22_1171]
     Aprecieri: 0 (0 voturi)
  • >