Open pit – Necrolog pentru Roșia Montană

Tensiunile sociale, sărăcia, pierderea tradiţiilor locale, contaminarea apelor potabile şi bolile reprezintă numitori comuni ai comunităţilor din apropierea exploataţiilor pe bază de cianură. Un film documentar realizat de un grup de jurnalişti de investigaţie, despre efectele pe care le produce una dintre cele mai mari mine de aur din lume, situată într-o zonă cu istorie bogată din Peru, surprinde prin asemănările cu situaţia de la Roşia Montană. Poate materialul jurnalistic să ofere indicii despre soarta comunităţii din Munţii Apuseni?

„Open Pit” (Mina de suprafaţă) este un film documentar lansat în 2011, care îşi propune să ofere o imagine asupra impactului mineritului pe bază de cianură, dincolo de studiile corporatiste. Yanacocha, cea mai profitabilă mâna din America Latină şi a doua ca mărime din lume, este situată la 4000 de metri altitudine, pe culmile Anzilor, la 50 de km de oraşul peruan cu bogată istorie incașă, Cajamarca.

Mina este deţinută în prezent de americanii de la Newmont Mining Corp (51%), compania peruană Buenaventura of Peru şi de Banca Mondială, prin Internaţional Finance Corporation, care deţine 5% şi care ar trebui să reprezinte o garanţie a respectării standardelor etice din domeniu. De precizat este că Newmont deţine şi o participaţie de 13% la Gabriel Resources, în timp ce Bancă Mondială a refuzat să finanţeze proiectul minier din România.

Mina de aur, promisiunea unei vieţi mai bune

Deschiderea exploatării în 1993 a reprezentat pentru comunitatea locală, care practica în principal agricultura de subzistenţă, o mare speranţă pentru dezvoltare economică şi creşterea nivelului de trăi. Şi, într-adevăr, din punct de vedere economic, mina reprezintă un real succes – condiţiile geologice sunt favorabile experţii locali spun că implicarea companiei peruane asigura respectarea standardelor naţionale, iar guvernul este încântat de încasările generate de activitatea economică.

Potrivit politicii de redevenţe, regiunea Cajamarca beneficiază de jumătate din impozitul pe venit plătit de Yanacocha, bani care contribuie la dezvoltarea unor proiecte economice şi sociale, generatoare de locuri de muncă, pentru promovarea educaţiei, agriculturii şi turismului. Conform datelor companiei, Yanacocha lucrează cu 500 de furnizori locali, de unde cumpără totul, de la materiale de construcţii, la echipamente şi servicii de telefonie. Compania a construit sute de kilometri de drumuri în zonă, inclusiv un drum pentru trafic greu, de 40 de milioane de dolari, care asigura accesul la mină.

Mina de aur Yanacocha se întinde pe o suprafață de 23.000 de metri pătrați, unde sunt săpate cinci cariere

În total, valoarea investiţiilor directe depăşeşte suma de două miliarde de dolari, în timp ce profitul sare binişor de şapte miliarde de dolari. Totul, în schimbul unei exploataţii gigant, cu cinci cariere, care se întinde pe o suprafaţă de 23.000 de metri pătraţi. Circa 600.000 de tone de pământ sunt dislocate în fiecare zi, prin explozii controlate. Dintr-o sută de tone de pământ se obţine o singură uncie de aur, echivalentul unui inel.

Prea frumos ca să fie adevărat

Am putea spune că regiunea Cajamarca a făcut un pact avantajos cu diavolul, dar cât de avantajos este, de fapt, acest compromis? În apropiere de piaţa centrală din Cajamarca se afla o clădire din piatră numită „Camera răscumpărării”. În acea încăpere a fost întemniţat, în 1532, regele incaș Atahualpa. El a făcut un pact cu colonialiştii spanioli, promiţându-le că va umple camera cu bijuterii din aur, în schimbul libertăţii sale. Deşi s-a ţinut de cuvânt, spaniolii tot l-au ucis. Iar de atunci, străinii continua să „fure” aurul, se plâng bătrânii locului.

De 20 de ani, de când a început exploatarea zăcământului aurifer, zeci de protestatari au murit în urma ciocnirilor violente cu forţele de ordine. În timp ce mina se extinde tot mai mult, înghițind munte după munte, localnicii rămân fără surse de apă potabilă. Pânza freatică este contaminată, specii întregi de plante medicinale dispar, animalele mor, iar oamenii se îmbolnăvesc. Ocupaţiile lor de bază, agricultura şi păstoritul, sunt ameninţate de noile condiţii de mediu, în timp ce comunităţi întregi care au fost strămutate au pierdut contactul cu vechile tradiţii şi obiceiuri locale.

Localnicii condamnă înșelătoria

Un studiu de caz realizat în anii 2000 de o organizaţie internaţională dezvăluie cum resimt băştinaşii activitatea minieră. Oamenii şi-au vândut pămânanturile pe nimic, deoarece li s-a spus că nu vor fi săpate decât câteva „găuri”, iar activităţile agricole vor putea continua în acel loc. Ei nici măcar nu au înţeles pe deplin conceptul de „vânzare definitivă” a pământului, în condiţiile în care, conform tradiţiilor milenare din comunităţile de pe culmile Anzilor, oamenii fac schimb de pământuri de generaţii întregi, însă continuă să îl folosească în comun.

Apele repezi de munte, pline de duhoare

Râu poluat care curge în apropierea exploatației miniere de la Yanacocha, Peru

În plus, oamenii se plâng de duhoarea apei din râuri, care capătă uneori nuanţe gălbui sau maronii şi care transportă de multe ori deşeuri din zona de exploatare. Totuşi, câteva comunităţi se bazează exclusiv pe această sursă de apă şi au fost raportate multe cazuri de îmbolnăvire a oamenilor şi a animalelor. Într-adevăr, investigaţii ale Organizaţiei Mondiale de Sănătate arata ca apa este poluată cu diferite substanţe toxice, precum cuprul, a căror concentraţie este şi zeci de ori mai mare decât standardele internaţionale. De asemenea, rapoartele întocmite arată că aciditatea apei este deosebit de crescută. În astfel de condiţii, peştii şi broaştele au dispărut, deşi reprezentau o sursă de hrană pentru locuitori.

Un stil de viaţă milenar se stinge

Alte comunităţi au fost strămutate în întregime în Cajamarca, dar le este imposibil să se adapteze vieţii de oraş. Tradiţii milenare sunt pe cale de dispariţie, în timp ce oamenii nu reuşesc să îşi găsească un loc de muncă şi trăiesc din ajutoare sociale. De la începerea exploatării, s-a înregistrat o creştere de până la 20% a numărului de copii abandonaţi, dar şi amplificarea violenţei domestice şi a dificultăţilor financiare. (Sursa)

Vezi și:

Wild Carpathia – un documentar ce prezintă partea “sălbatică” a României, punând accentul pe pădurile din munţii Carpaţi, consideraţi unul din ultimele teritorii sălbatice din Europa. Filmul a făcut furori încă de la început, datorită declaraţiei prinţului Charles, care şi-a subliniat descendenţa din domnitorul român Vlad Ţepeş şi şi-a afirmat interesele pentru această zonă.