Nicolae Aurelian Steinhardt s-a născut la 29 iulie 1912, în comuna Pantelimon de lângă București, și a murit la 30 martie 1989, la Baia Mare. A fost scriitor, critic literar, eseist, jurist și publicist, doctor în drept constituțional. De origine evreiască, s-a convertit la creștinismul ortodox în închisoarea de la Jilava, a luat numele de fratele Nicolae și s-a călugărit după punerea în libertate. După 1947 a fost dat afară din barou, i s-a refuzat publicarea textelor și a făcut slujbe mărunte, adesea necalificate.
În 1958 a fost arestat Constantin Noica, împreună cu grupul său de prieteni: Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Vladimir Streinu, Sergiu Al-George, Păstorel Teodoreanu și alții. La 31 decembrie 1959, Steinhardt a fost convocat la Securitate și i s-a cerut să fie martor al acuzării; i s-a pus în vedere, explicit, că dacă refuză va fi arestat și implicat în lotul „intelectualilor mistico-legionari”.
A refuzat. În procesul Noica–Pillat, deschis la București pe 24 februarie 1960, a fost condamnat la 12 ani de muncă silnică, 7 ani de degradare civică și confiscarea totală a averii personale, sub acuzația de „infracțiune de uneltire contra ordinii sociale”. Lotul fusese instrumentat timp de doi ani de poliția politică.
Decizia are o urmare pe care filmul o urmărește îndeaproape. Refuzul i-a grăbit botezul: la 15 martie 1960, în închisoarea Jilava, ieromonahul basarabean Mina Dobzeu l-a botezat, naș fiindu-i Emanuel Vidrașcu, iar ca martori au participat Alexandru Paleologu, doi preoți romano-catolici, doi greco-catolici și unul protestant, „spre a da botezului un caracter ecumenic”. Din episod s-a născut Jurnalul fericirii, cartea pe care Steinhardt a considerat-o testamentul său literar. A trecut prin Jilava, Gherla și Aiud până în august 1964, când a fost eliberat prin grațierea generală a deținuților politici.
Emisiunea de față este varianta integrală a portretului difuzat de TVR Cultural, pe canalul oficial „Arhiva TVR online”. Episodul rulează circa 26 de minute.





Comentarii