Regina Elisabeta a României a fost prima suverană a țării, dar și o poetă care a semnat o viață întreagă sub numele Carmen Sylva. Portretul ei reconstituie povestea unei femei care a schimbat felul în care România se arăta Europei, prin artă, caritate și scris. Filmul urmărește o figură nobilă care a trăit între Rinul copilăriei și Carpații de la Sinaia și care a lăsat o urmă greu de șters în cultura română.
Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied s-a născut pe 29 decembrie 1843, la castelul Monrepos din Neuwied, pe Rin. A venit în România în 1869, la 26 de ani, ca să se căsătorească cu domnitorul Carol I, iar în 1881 a devenit prima regină a țării, după recunoașterea Regatului. Pe 4 aprilie 1881 a fost primită ca membru de onoare al Academiei Române. Singurul ei copil, principesa Maria, s-a stins în 1874, în primii ani de viață.
Documentarul adună fotografii de arhivă, manuscrise, scrisori și fragmente din corespondența dintre Elisabeta și Carol I, purtată între 1869 și 1913. Sunt evocate pagini din opera semnată Carmen Sylva, poezii, proză și dramaturgie, alături de partituri, lucrări de broderie și dantelă lucrate de regină. Fapte, mărturii istorice și acte de caritate conturează portretul unei suverane care și-a pus amprenta pe viața artistică a epocii.
Într-o Românie proaspăt devenită regat, cu un popor adesea sărac, Elisabeta a îmbrăcat portul popular și a susținut meșteșugurile românești. În timpul războiului din 1877 a înființat spitale și servicii de îngrijire pentru răniți, iar în 1893 a fondat societatea „Regina Elisabeta”, care trata anual circa 17.000 de pacienți. A sprijinit artiști precum George Enescu, Nicolae Grigorescu și Vasile Alecsandri. Între 1889 și 1892 a fost nevoită să trăiască în Italia, departe de țară.
Filmul este realizat de Lidia Laic și a fost difuzat de Radio România Cultural în cadrul emisiunii Storymania, în februarie 2016, la un secol de la moartea reginei. Are 30 de minute și reconstituie, cu material documentar, viața unei suverane care a făcut din țara adoptivă un țel al vieții ei, de la Neuwied până la Sinaia.








Comentarii